Versiune
Povestea asta trebuia să fie despre eugeniile căpătate de acasă. Despre noii mei cei mai buni prieteni: termosul și păturica roșie. Despre cele țâșpe ceaiuri negre, de lămâie, vanilie, caramel ori mușețel pe care le beau cât e ziua de lungă. Despre colindele care-mi bucură sufletul. Despre grija pe care mi-o poartă oamenii care mă iubesc. Despre noua idee legată de „Cartea cu scrisori”. Despre așteptarea lui Moș Nicolae. Despre cum mereu uit să-mi cumpăr cremă de mâini, iar gerul dijonez îmi sapă șanțuri aspre roșietice. Despre căutarea Micului Prinț. Despre cursurile geniale ale doamnei Lup. Despre picii care cunosc drapelul României datorită bomboanelor. Despre cum rătăcesc mereu după alte cutii poștale. Despre cum mă dor unele tăceri...
Trebuia să fie despre toate. Dar nu e...