Lumina din scrisoare
„Oamenii pleacă, dar se mai și întorc.”
Nană dragă, „exilul” în Străinezia îmi devine din zi în zi mai greu și mai folositor. Mi-ai răspuns mai repede decât credeam. Încă o dată, năzbâtioasa Zână bună a avut un mare merit pentru asta. Așteptam de câteva zile bune plicul maroniu, așa că l-am luat cu bucurie de sub ușă. Cum rândurile fizicești erau lipite de plic, am citit prima dată scrisoarea peniței albastre. Am făcut ochii mari, nu știam și nu puteam să-mi dau seama cui aparțin literele acelea clare și ondulate, caligrafiate parcă într-o altă epocă. Cine îmi putea scrie atât de frumos și cu atâta convingere? („E totuși cineva care mă cunoaște...Dar cine?”) „Georgiana- român verde” era fericită, învăluită de o bucurie nemăsurată, cum numai de Acasă putea veni...„Mai arăm și prin suflet, să întoarcem buruienile cu rădăcina în sus.” Nană dragă, nu merit toate acestea, dar o să încerc „să nu pălesc, să nu mă usuc, să rămân tot în stare primăvăratică”...
„Cultura noastră este cultura naturalului transfigurat.” Aș zice că nu numai eu am primit o minunată scrisoare, ci România întreagă...
Mulțumesc! E prea puțin, dar mulțumesc!
„Oamenii pleacă, dar se mai și întorc.”
Nană dragă, „exilul” în Străinezia îmi devine din zi în zi mai greu și mai folositor. Mi-ai răspuns mai repede decât credeam. Încă o dată, năzbâtioasa Zână bună a avut un mare merit pentru asta. Așteptam de câteva zile bune plicul maroniu, așa că l-am luat cu bucurie de sub ușă. Cum rândurile fizicești erau lipite de plic, am citit prima dată scrisoarea peniței albastre. Am făcut ochii mari, nu știam și nu puteam să-mi dau seama cui aparțin literele acelea clare și ondulate, caligrafiate parcă într-o altă epocă. Cine îmi putea scrie atât de frumos și cu atâta convingere? („E totuși cineva care mă cunoaște...Dar cine?”) „Georgiana- român verde” era fericită, învăluită de o bucurie nemăsurată, cum numai de Acasă putea veni...„Mai arăm și prin suflet, să întoarcem buruienile cu rădăcina în sus.” Nană dragă, nu merit toate acestea, dar o să încerc „să nu pălesc, să nu mă usuc, să rămân tot în stare primăvăratică”...
„Cultura noastră este cultura naturalului transfigurat.” Aș zice că nu numai eu am primit o minunată scrisoare, ci România întreagă...
Mulțumesc! E prea puțin, dar mulțumesc!