marți, 30 ianuarie 2024

expoziție temporară cu pic și cerneală









 

...


Pe la mijlocul lunii, pe când ne luptam cu gripa, într-o zi ploioasă în care ne-am împachetat să mergem în centru la doamna doctor de biluțe, am trecut și pe lângă o papetărie. Cum de mai multe zile voiam să le iau copiilor pic și cerneală și să pictăm fulgi și oameni de zăpadă cum făceam noi în copilărie, am intrat și domnul tati Dar a cumpărat. Apoi am pictat și-am desenat cu băieții și mi-am astâmpărat [un pic] dorul de pic... Am avut și expoziție temporară - mulțumim pentru ajutor, doamnă călimară!




duminică, 28 ianuarie 2024

nuci în Nucalia







 

...


Răgaz duminical pentru o mamă obosită: câteva raze blânde de soare, o povceașcă și 2 cotoare noi...





joi, 25 ianuarie 2024

scut de nedoborât








 

...


E o mare binecuvântare să fii mamă. O „povară sfântă”, cum am găsit scris la Sfânta Împărăteasă Alexandra Feodorovna. E sfâșietor de greu și de netranspus în cuvinte de frumos. Nu ai voie să te oprești nicicând. Nu ai voie să te îmbolnăvești și să zaci, trebuie să te refaci constant ca să fii bine. Dacă tu nu ești bine, nici pruncii tăi nu vor fi. Ești pasărea care să-i poarte pe aripi de bine și de frumos, care să-i învelească și să-i culcușească, care să le cânte și să-i aline și care să le povestească câte-n lună și în stele...

Cu pruncii tăi la piept ești scut de nedoborât. Hai, netezește-ți cutele de pe frunte și alungă amorțeala din oase, termină de băut ceaiul și mergi la culcare. Când se vor trezi veți zbura din nou, să te bucuri de călătorie! Știu, e sfâșietor de greu, dar de netranspus în cuvinte de frumos. E „povara ta sfântă”...



vineri, 12 ianuarie 2024

trandafir de măr







 ...


Pe lângă buchetul de flori uscate, în perioada asta mai avem în casă și un trandafir-jeleu de Măgura, primit acum o lună de la maici. Când își amintesc de el, băieții mă întreabă care cum apucă: „Gata, ai făcut poza? Putem să-l mâncăm?” Am făcut poza asta, dar cred că-l mai păstrăm, măcar până la Mărțișor...




joi, 11 ianuarie 2024

plastilină de casă (cu făină, apă, sare și culori naturale)












 


...

Zilele trecute am găsit întâmplător ideea de a face plastilină de casă doar din făină, sare și apă. N-am mai încercat până acum, dar m-am gândit că băieții ar fi încântați. Cum ieri Dodo a ajuns mai devreme decât George, s-a pus imediat pe treabă - el e mereu gata când vine vorba de aluățele [un cuvânt care există, dar pe care nu l-a auzit niciodată de la mine]. Ne-a plăcut amândurora textura elastică și moale a aluatului, iar la final i-am propus să-l împărțim în trei și să-l colorăm cu turmeric, pudră de sfeclă și spirulină [acestea le aveam în casă]. Au ieșit faine, dar azi, când a făcut și George o porție, am văzut că nuanța prinde mult mai bine dacă pudra e adăugată înainte de a pune apa. Data viitoare așa vom face!

Cum am procedat? Am luat trei pahare identice. Unul l-am umplut ochi cu făină, unul pe jumătate cu sare fină și unul pe jumătate cu apă. Am amestecat bine făina cu sarea [dacă vreți s-o colorați, adăugați și pudra de sfeclă/turmeric/spirulină sau altele acum], apoi am început să turnăm treptat apă. În rețeta găsită de mine scria că e nevoie de jumătate de pahar de apă, dar nouă ne-a intrat cam un sfert. Puneți apă până când aluatul capătă consistența pe v-o doriți. Amestecați bine și plastilina de casă e gata de modelat! După ce n-au mai lucrat cu ea, am pus-o într-o cutie de plastic cu capac.

Nu suntem noi mari fani plastilină [mai des folosim pastă modelatoare care se întărește la aer], dar de acum încolo, în mod sigur, când mai vor plastilină o vom face acasă!




vineri, 5 ianuarie 2024

reîntorși la poalele lui Suru

















...

Unde sunt zăpezile de altădată, gerul Bobotezei și copilăria noastră nu știm... Știm doar că acum îi avem pe ei trei să ne amintească de toate bucuriile mici ale vieții. N-am visat că sub grădini o să răsară vreodată un parc cu tiroliană...