...
simt cum de pretutindeni
mă-nvăluie miros de tei...
e-o liniște îmbătătoare
și împrejur nu-i nimeni
s-asculte-al meu condei.
căci scârțâie tăcut, agale,
asemeni mersului desculț pe cale...
o clipă din gânduri m-opresc.
răsare-o liniște îmbătătoare,
iar ziua începe cu răbdare.
