Ceai cu domnul Îngețat
Anul trecut pe vremea asta mergeam des lângă o fereastră uriașă, de unde puteam privi în voie și un portret al domnului Faulkner. Despre celălalt domn nu auzisem și rămânea doar un ecou ”înghețat”, cum îl dă de gol și numele.
Azi mi-am băut ceaiurile și am ascultat pian alături de domnul Înghețat. Cu el în mod special, deși mai erau destui care așteptau la rând. Nu știu de ce l-am preferat, poate pentru melancolia care se ascunde în simplitatea cuvintelor lui...Vezi tu, noi, locatarii Casei Literelor, facem cunoștință cu o mulțime de domni și doamne care au scrijelit vieți, oameni care ”și-au crescut copii” în cuvinte din trăirile și sentimentele lor (sau ale celor din jur). Când vin și îți dăruiesc tot ce au mai bun pe tavă, nu poți decât să le deschizi ușa și să-i inviți înăuntru. Să le zâmbești scuzându-te până pui ceaiul la fiert și apoi să te așezi liniștit în fața lor și să le asculți povestea...
ascultă și tu despre o seară înzăpezită în pădure