În anii când eram pici chiar munceam să-mi curăț ghetuțele...Era ceva minunat să le așezi la fereastră, să mergi la culcare, iar dimineața să le găsești pline cu dulce...Era farmec de poveste: ca și cum bucuria s-ar fi copt în timpul nopții, la lumina stelelor, a fulgilor de nea și-a lunii. Îmi place să cred că fiecare copil încă mai simte măcar un strop de nerăbdătoare fericire în seara de 5 decembrie. Deși...