de scârțâitul moale al zăpezii, de mirosul lemnelor proaspăt tăiate, de luat pe de dulap cutiile cu globuri și împodobit bradul adus de tata, de checurile și plăcintele cu măr ale mamei, de întrebările drăgălașe-buclucașe ale lui Bodi, de zâmbetele Tâlvanei, de cafeaua cu ciocolată băută cu ea aproape de miezul nopții, de împachetat daruri mici pentru cei dragi, de ibricul alb în care tata fierbe mentă în fiecare dimineață, de gudurările de bun venit ale lui Rex, de grădină și de căsuța curcubeu, de munte, de crescut dolofane, de mâncat împreună- nu uitându-mă la un perete (fie el plin cu poze), de mers cu sania „sub plăieți”, de strada aia de la capătul pământului, de toate cele...de toate „lucrurile” pe care poate înainte nu le vedeam, sau pe care îndejuns nu le apreciam...
[haină țesută din gânduri bune. Dar. trei băieți. scrisori. fotografii. povcești. pseudoversuri. îndemn la simplitate. fărâme de suflet românesc.]