răsăritul de joi
un circuit bine asamblat în care totul se întâmplă pur și simplu, de la sine. nu simți că respiri și că ai o pereche de plămâni în cutia toracică decât atunci când ești răcit. nu știi că înlăuntrul tău există viață decât atunci când te doare ceva. pe de altă parte, nu îți simți inima în piept decât atunci când un sentiment puternic ciocăne la ușa sufletului. „noc-noc! te-ai îndrăgostit!”, sau „noc-noc! ai găsit ceva care te-a făcut cu adevărat fericit!”, ori „noc-noc! viața îți zâmbește, ești iubit!”... când e tristă, inima tace. zvâcnește agitată, dar se consumă înlăuntrul ei. e o veritabilă pasăre Phoenix pompa asta laborator!