...
azi? genială zi, pe cuvânt! dacă ți-aș povesti mai pe îndelete, chiar mi-ai da dreptate. iar am primit ciocolată jumbo și scrisoare (cea mai lungă scrisoare ce mi s-a trimis ori înmânat vreodată; mă mir doar cum de-au încăput atâtea pagini într-un plic) de la copilul-fotograf-iubitor-de-teatru. apoi, litera-care-îndrăgește-folclorul a venit cu ideea unor mastere care la prima vedere ni se potrivesc de minune, atât mie, cât și ei (dacă ar fi fost vorba despre Cluj, nici că aș mai avut vreun dubiu că nu vreau). ceaiul la Teaspot din luna lui Făurar devine tradiție (e deja al treilea an acum) atunci când se întoarce Sherlock acasă. cum-necum, printre alte sfaturi utile, mi-a sugerat subtil că ar trebui să mai dau pe la muzeu. am fost și la balet pe seară, la spectacolul „Coppelia”; nu puteam refuza invitația de la copilul-cel-drag-de-la-Boca-del-Rio. bonus după aceea am primit și-un măr și ceai cu gust de vișine și rom. cerșetoarea-de-pe-strada-Korsakov (aceeași cu scrisoarea de zece pagini și ciocolata elefant) nu a mai vrut pufuleți, dar îmbrățișările de urs nu le refuză niciodată (chiar dacă râde de mine că mă ridic pe vârfuri). acum că am aflat că luna viitoare vine pentru câteva zile la Sibiu copilul-cu-suflet-de-pian, o să adorm și mai fericită. viața mea se croiește în jurul unor asemenea oameni-suflete-pereche. și dacă-ți spun că datorită lor mă simt binecuvântată, te rog să mă crezi pe cuvânt că nu scriu doar de dragul cuvintelor, ci pentru că într-adevăr simt asta...