...
până azi, nu aș fi văzut nimic greșit în a folosi expresia „a ateriza pe Lună”. da, doar că verbul „a ateriza” are înglobat în el cuvântul de bază Terra... ori atunci, Luna unde rămâne? cuvântul potrivit e, de fapt, a aseleniza. dar poate îl știai deja. uite, vezi? noi la litere, deși ne revoltăm câteodată, învățăm mai mereu lucruri folositoare. că am uitat eu muuuulte și fac conexiunile mai târziu decât s-ar cuveni, asta-i partea a doua. dar de frumoasă, e chiar frumoasă facultatea asta! de-ar mai fi și durat măcar vreo trei ani, ce bine-ar fi fost! pe de altă parte, doar patru zile au trecut și deja simt că nu mai pot auzi cuvântul „licență”. de ce se agită așa toată lumea și nu mă lasă să-mi văd liniștită de viață pe planeta Micului Prinț? nu am mințit ieri dacă am zis că sunt foarte bine, dar și acum sunt sinceră dacă spun că nu mai știu de mine. prea au năvălit multe așa dintr-odată! dar vine primăvară, și odată cu ea liniștea unui nou început...