duminică, 5 ianuarie 2014

zâmbet de gerar


...
 îmi place să fotografiez obloane și flori, plicuri și cești... însă dincolo și mai presus de toate aceste micutisme, fotografia păstrează amintirea oamenilor dragi, furnicile vii care ne colorează și ne înfrumusețează zilele. am căpătat și aici copii minunați, care mă învață iar și iar că cel mai frumos lucru este a dărui. a dărui cu inima deschisă. a dărui necondiționat, neîncetat și a ciocăni rugina până se roade...mulțumesc! pentru zâmbet, pentru călătorie, pentru bagheta franțuzească...și mai ales pentru că îmi sunteți aproape!