Sunt unii oameni care vorbesc tăcând. Uneori îmi doresc să le pot urma exemplul...
„Tăcerea este de două ori rodnică. În primul rând că prin ea omul se poate concentra și cerceta mai adânc. Cine vorbește mult gândește puțin. În al doilea rând, tăcerea te ferește de greșeli care uneori devin adevărate fapte de conștiință. Cine vorbește mult greșește des atât față de oameni, cât și față de Dumnezeu. Tăcerea este un izvor bogat de cugetare și bună credință. În leagănul tăcerii nasc gândurile și se descopăr sensurile mari ale lumii noastre. Tăcerea este o condiție a rugăciunii și a contemplației.”
(E. Bernea)