...
Nu că e greu să-i înțelegi pe alții, dar de atâtea ori nu e ușor nici măcar să te înțelegi pe tine. Să te privești cu sinceritate și să-ți spui: Hei, hei! Ușurel! Aici nu e bine, mai ai de lucrat. Mai trebuie șlefuit. Mai străduiește-te, mai rabdă. Mai caută, mai așteaptă. Mai curăță și pe dinăuntru, nu doar afară. Nu e ușor să te recunoști mereu. Nici chiar când te uiți în oglindă de pe o zi pe alta... Și dacă pentru o expresie de osteneală a ochilor, un coș erupt pe neașteptate sau un nou fir alb la numărătoare ți se pare că ești un altcineva, cu atât mai mult te macină mutarea cărămizilor dinăuntru. Încearcă mai întâi să înveți limba inimii tale. Abia apoi caută să-i înțelegi pe cei din jur. Se poate să fie mai ușor așa decât invers.