Eu sunt copilul căruia-i fac cu ochiul afișele și zice: ”Ce-ar fi să mergem? Hai acolo!”. Eu sunt copilul care, atunci când nimeni nu răspunde la telefon sau la invitație, se duce și singur. Eu sunt copilul cu inima tresărind la toate lucrurile frumoase lăsate de Doamne Doamne pe pământ...Dacă am învățat ceva, e că trebuie să ne bucurăm de fiecare clipă ce ne-a fost dată, să evităm amânările de orice fel. Azi a fost zi de bucurie datorită domnului Vivaldi... Ți-am povestit oare că am admirat dintotdeauna pianistele și balerinele pentru puterea lor de stăpânire, pentru verticalitate, pentru perseverență, pentru ceea ce reușesc să fie și pentru ceea ce transmit?
Vine primăvara și o aștept cu inima deschisă. Nu e neapărat benefic, căci și ”deschisul” poate să doară tare uneori, mai ales dacă ții portița legănată de amintiri și anotimpuri...