S-a limpezit cerul, iar strada e împânzită de flori și mărțișoare, care mai de care... Șnururi simple însă abia de mai găsești; i-am cerut unui domn câteva, dar numai după ce le-am cumpărat am văzut că împletitura tradițională de roșu-alb mai avea și un fir de argintiu de beteală, ceea ce îi dă o oarecare nuanță de kitsch. M-am resemnat gândindu-mă că am renunțat la cafea în schimbul a ceva ce oricum nu o să dăruiesc...Anul ăsta mi-am propus să nu cumpăr niciun mărțișor. Nu am cumpărat până acum și sper să rezist ”ispitei” până la final. Se va găsi o bucurie în ceva mai simplu, într-un cuvânt venit din inimă...