...
„Dumnezeu este aerul sufletului nostru, fiule Neagoe. Fără El, asemeni unei păsări, noi nu putem a ne ridica de la pământ. Fără Domnul, viața noastră este praf și tină și nu se deosebește cu nimic de a târâtoarelor care au pământul ca hrană, fericire și mormânt. Însă cine Îl are pe Dumnezeu ca pe văzduhul în care trăiește și din care își trage duh, acela are aripi de vultur și se avântă spre înălțimile cerului. Omul însă e mândru și nu vrea să viețuiască după voia lui Dumnezeu, lui îi place să se conducă el însuși după mintea sa și nu înțelege că nu are destulă pricepere pentru a face binele fără Dumnezeu. Întotdeauna trebuie să ne rugăm ca Domnul să ne povățuiască ce anume să facem și Domnul nu ne va lăsa să rătăcim.” (Măria Sa, Neagoe Basarab... Însemnările Monahiei Platonida, Doamna Despina a Țării Românești)
O carte cu suflet românesc, care mi-a amintit de ce e atât de bogată moștenirea poporului român...
O carte cu suflet românesc, care mi-a amintit de ce e atât de bogată moștenirea poporului român...