luni, 19 mai 2014

zi cu gust de păpădie



...

 în mod normal, mi se urează La mulți ani! de minim trei ori pe an în minim trei zile pe an. acum e însă mai anomalie ca oricând. vineri era cu două zile înainte. (atunci de ce aș fi fost îmbrățișată?) azi deja a trecut, dar tot am mai primit mesaje. și numa' mâine nu-i poimâine, când din nou atâta nemăsurată Bucurie mă va învălui...mi s-a scris că a spune cuiva te iubesc înseamnă a-l asigura că va trăi veșnic... și tot după-amiază am devenit nespus de senină auzind că fiind cuiva alături „tu îți câștigi un prieten, nu el te câștigă pe tine”. e minunat cum un semn de bine de la cineva drag îți schimbă instantaneu dispoziția! nu știu despre tine, dar pe mine una mereu mă trezește: și din toropeală, și din uitare, și din ursuzism, din orice... 

pies: nu te-am mai întrebat de ceva timp: cum mai e inima ta pe dinăuntru?