joi, 4 decembrie 2014

dacă...însă nu deocamdată.



...
dacă mi s-ar [mai] da voie, aș umbla toată ziulica în căutare de povești. aș privi oamenii, le-aș asculta bucuriile și durerile, ș-apoi le-aș împărtăși celorlalți. nu mi-e menirea să fiu agent de vânzări; constat asta din ce în ce mai mult, și am știut, de fapt, din prima clipă... visez în continuare că nu peste multă vreme voi reveni la obiceiuri care-mi aduc adevărată împlinire din ceea ce lucrez. [nu vreau să mă înțelegi greșit, îmi dau silința să fac lucru cât mai bun și aici, doar că averea pe care vreau s-o strâng e un pic... altfel] de mi s-ar da voie, aș colinda orașul și-aș vorbi cu oamenii. aș face un pas înspre ei. de fapt, mai mulți pași... 

astă seară mi-am cumpărat a doua oară ștrudel cu mere. aș fi putut să-i zâmbesc mai frumos tantiei care mi l-a dat, ținând cont că simpaticul era printre singurele magazine rămase deschise la acea oră. în mod sigur, și ea era obosită, dar nu i-a fost greu să-mi ureze seară frumoasă. dincolo de geamul străveziu, am zărit o tânără familie fericită. tatăl le zâmbea blând copilașului și mamei în timp ce ghemotocul îi umplea pe amândoi de bucurie. la o altă masă, erau adunate vreo trei generații care mi-am imaginat că-și depănau povești de toate vârstele. nu ningea. azi a fost mai cald. poate se răzgândește iarna. cine știe? mâine seară vine Moș Nicolae, dar doar la copiii cuminți. e gata făcut planul pentru sâmbătă după-amiază: coacem turtă dulce [din aia în care-ți rupi dinții dacă n-o mănănci cu ceai] mâine seară nu vom fi acasă, să ne lustruim ghetuțele. simt un dor tot mai rodnic de a mă întoarce la școală, la carte, la bibliotecă. azi-dimineață mă gândeam că dintotdeauna m-am dus cu drag și tragere de inimă înspre Casa Literelor, și nu înțeleg de ce de acum ar trebui să se schimbe lucrurile...mai trebuie totuși un pic de răbdare, până să înțeleg ce anume am de învățat din această etapă a vieții. n-am apucat să-i scriu Moșului, dar îi voi lăsa mâine la ora cinci un plic la fereastra de unde contemplez zi de zi frânturi din Făgărași și bulevardul viteaz proaspăt decorat cu luminițe...dacă n-ai înțeles nimic, înseamnă că mi-e dor să citesc literatură.

pies: să-i scrii Moșului și să-l aștepți, bine?