joi, 11 aprilie 2013

floare de magnolie, floare de zarzăr...



Nu m-am lăsat până n-am furat o crenguță înflorită de zarzăr. Nici n-am putut veni la acasă de împrumut până nu s-au aprins lămpile pe străzi. Abia ce-și intră-n drepturi primăvara, lumină blândă începe să ne mângâie obrajii...

Mi-e așa dor să zburd prin ierburi gâdilitoare desculță după flori de câmp, mi-e dor de adunat borcane de ochiul-boului, sau de băut ceai în căsuța curcubeu când petalele florilor de măr sunt legănate lin de vânt...Tata zice că grădina mă așteaptă și că pomii se vor văruiți...