...
astă seară, în copilăresc mers zigzaghic, am intrat să las o scrisoare într-unul din magazinele de încălțăminte de pe centru. așa am simțit aseară târziu, bănuind că ea n-a primit niciodată o bucurie atât de mică. am înmânat plicul mov uneia dintre colege, și reacția blondinei mi-a reamintit cât de inedit li se pare celor care nu au obiceiul de a-și așterne gândurile-n condei să vadă că încă mai există moda asta demodat-de-autentică... oi învăța eu zi de zi despre politicile domnului Microsoft, dar de robotizat n-o să mă robotizez. și nu renunț nici la scris, nici la cotoare, nici la timbre... de dragul oamenilor, bineînțeles.