duminică, 2 noiembrie 2014

șiretlic



...
Ștrămpănel vine cu noi de fiecare dată când mergem undeva. și, deși-i promit mai mereu că pentru comportamentul de  mofturos prinț Miorlau [știi tu, pisoiul care voia ceva rotund, dar și pătrat, bun și la spart și la mâncat; de o culoare nu știu care, dar nu aceea pe care-o are] nu-l mai iau altă dată nicăieri, mai niciodată nu mă țin de cuvânt. cam așa a fost și ieri, când m-a înduioșat entuziasmul lui de a căra rucsac cu izopren, geacă, vestă, sandvișuri și termos cu ceai. pentru că nu mă țin mai niciodată de promisiune, m-am ales vrând-nevrând cu ele [oarecum cred că mă așteptam să se întâmple așa]... șiretlic ori ba, ce bine-i totuși să ai astfel de pici care să-ți amintească de lucrușoarele cele mai mici ale vieții!