joi, 16 aprilie 2020

„Pupuș” sau Teodor cel drag



...


               Dragă Și Mai Micule Dar,

            Astăzi ai împlinit două luni de viață. [Ce mult îmi pare c-a trecut de atunci... O lume-ntreagă s-a schimbat între timp...] Cu fiecare zi care trece ești tot mai mare și mai drag. Mai jucăuș, sau mai „pupuș” [adică păpușă], cum zice George. Când te vedem râzând [vezi îngeri? nouă nu ni se mai arată] ni se umplu inimile de bucurie. Iar dacă te gâdilăm sau îți facem tit-tit-bum-bum pe năsuc, ești nemăsurat de dulce.
        Cel mai important eveniment care s-a petrecut între timp a fost botezul tău. O taină de o simplitate și de o frumusețe aparte, deși am fost constrânși [din cauza pandemiei și a măsurilor impuse de starea de urgență] să ne limităm la a fi doar opt persoane prezente... Bunicii și unchii tăi au avut inimile frânte neputând participa, dar ți-au fost și ne-au fost alături cu gândul. Cât de recunoscători Îi suntem lui Doamne-Doamne că, în ciuda tuturor piedicilor interpuse, ai primit Sfântul Botez. Și cât de uimiți am fost amintindu-ne de dilema alegerii numelui [eu și tati voiam să fii Teodor, George voia să fii Ioan], ca acum să ai un naș Ioan... Trebuie că toate sunt rânduite mai presus de noi! Întotdeauna!
            Crești repede, acest lucru ne-a devenit o certitudine. Crești văzând cu ochii. Deja trebuie să mut hăinuțele dintr-un dulap în celălalt. Laalaa este din belșug, iar bubițele au mai trecut, devenind mai puțin îngrijorătoare. [Cel puțin acum știm de intoleranțele mele și voi încerca să evit alimentele problematice. Cu vanilia o mai fi cum o fi, mai greu cu albușul...]
             Te iubim muuult cu toții. „Ce bine că ești!” - cum zice cântecul...
                                                                   
cu nespus drag,
mami