...
Dragă Micule Dar,
De astă dată, numele nu-mi mai aparține mie, ci bunicului tău. O zi i-a fost de ajuns să te catalogheze drept „Scânteie”, văzând de câtă energie debordantă dai dovadă. [M-a mai sfătuit și să nu mă uimească giumbușlucurile tale pentru că-mi semeni leit. Am aflat cu ocazia asta că la un moment dat m-au găsit cu gura umflată pentru că mâncasem bureți de prin curte, iar altă dată mi-am băgat boabe de porumb în nas. Ca să nu mai spun de sperietura cu bomboana, pe când aveam doar 6 luni...] Dacă mai pun la socoteală și cele două avântări care mi-au făcut inima să bată de cinci ori mai repede, nu am cum să nu-i dau dreptate. M-au avertizat: de acum încolo pur și simplu nu mai pot să te las să te joci singur pe canapea! Cel mai probabil zilele următoare o să inaugurăm jocul pe covor, asta ca să nu fii un ghem de cucuie până de Crăciun...
Eram curioasă cum o să reacționezi la vederea primilor fulgi de nea. Azi-dimineață am fost foarte surprinsă ferind perdeaua și văzând dansul gingaș de alb care împânzise văzduhul. Abia așteptam să-ți văd bucuria! Bine îmbrăcat în pufoaică, tot spunându-ți-se cu mare bucurie că niiiiiinge, niiiiinge, niiiiiiingeee, ne-ai oferit un zâmbet larg cu cei 6 dințișori, și în acel moment am știut că te-a impresionat darul lui Doamne Doamne. Ce inspirați au fost bunicii să-ți aducă sania! Poate că în curând îl transformăm pe tati în ren și ieșim pe derdeluș prin Nucalia. Dacă nu, poate găsim pătura albă pe când mergem să-l vedem pe Suru.
Mai e un pic și vine Moș Nicolae. Toate sunt noi pentru tine, și momentele acestea redevin de poveste și pentru noi...
Mai e un pic și vine Moș Nicolae. Toate sunt noi pentru tine, și momentele acestea redevin de poveste și pentru noi...
cu drag de tine