...
Dragă Cireșarule,
Pentru simplul motiv că-mi era dor să-mi așez gândurile sub formă de pseudoscrisoare, de asta mi s-a năzărit să-ți scriu. Și poate și pentru că sunt fericită și simt nevoia să nu las nicio zi să treacă pe lângă mine fără a face ceva care-mi bucură inima... Cred că datorită faptului că te-am întâmpinat Acasă și pentru că am primit Viață mi s-a schimbat starea și am căpătat încredințarea că luând lucrurile pe rând totul se așază rostuit.
Planurile pe care mi le croiesc sunt împărțite alături de Dar, căci altfel ai citi cuvinte doar pe jumătate. Așadar, sunt cărți care așteaptă să fie descoperite, scrisori care se vor orânduite, fotografii care vor fi printate, povcești împărtășite, locșoare de rost vizitate, flori de câmp adunate și câte și mai câte din cauza orei târzii uitate...
Cam atât. Ba, ar mai fi ceva! Dacă se vor coace acasă, în pom roadele-ți dulci să le mâncăm ne vom urca!
cu aripi de nădejde,
Dogiana