duminică, 17 mai 2015

22 + 364


...

tu un scaiete,
eu un ciulin.
important e că-mpreună
creștem înspre ceea ce ne dorim...


Mi-am făcut un obicei din a scrie câteva rânduri aici în fiecare an în ziua dinaintea aniversării. Nu știu exact de ce, poate doar ca să țin mai bine minte și să văd cum mi se schimbă treptat viața... Weekendul ăsta a fost cu „La mulți ani!” și vineri și sâmbătă și duminică. [În toate cele trei zile anticipat, căci mâine mergem la lucru fiecare în colțișorul lui.]  Datorită ție și lor, dragii de ei care au încă atâta nemăsurată grijă să ne fie bine. Nu am mai copt singură tortul ca Florarul trecut, ba am fost chiar o mare privilegiată, căci a făcut mama două delicioase. Apoi, ai fost și tu aici, căpătând totul un alt sens. [ Căpătând cu adevărat sens, voiam să zic...] Clasa lui împreună a prins și ea aripi, acum creștem.  Înspre  maturizare, înspre acea schimbare care nu ne va lua bucuria copilăriei și a lucrurilor mici și simple... Oare știți cât vă iubesc?