...
Uneori mă uit la mine cu sinceritate (dinlăutru-n afară) și îmi dau seama că nu-i a bună! Și mă întreb de ce. De ce stau. De ce greșesc atât. De ce dau înapoi. De ce nu merg înainte. De ce nu am răbdare. De ce uit atât de mult. De ce îi rănesc pe cei la care țin. De ce nu fac nimic să valorific și să împărtășesc talantul. De ce nu lupt să ajut țara asta cumva. De ce hibernează ideea cărții cu scrisori despre România. De ce nu apuc să fac ceea ce-mi propun. De ce...? Uneori mă uit la mine cu sinceritate și mă întreb în care din zile o să devin un om un pic, măcar cu un strop, mai bun...