miercuri, 14 decembrie 2011

atât de multe, că nu mai încap...

...nici într-un sac.

telefonul meu are pierderi de memorie (așa stăpână, așa telefon), primesc mesajele ori după câteva ore, ori după câteva zile, ori incomplete...altele trebuie să le șterg, oricât de mult țin la ele. în mâinile cui ajung plicurile rătăcite? cine-și însușește scrisorile? am adunat cărți pentru vacanță, sper să nu le returnez necitite. nu mai sunt în stare să scriu (am în gând de ceva vreme povestea unui Anonim). mi-e tare dor de tata. azi am fost la piesa premieră a lui Tomohiko (mulțumesc, buburuză). am primit deja o cutie tare frumoasă de la Moș Crăciun. cunosc oameni minunați, pe alții o să-i revăd în curând. Iulia m-a ales în OC-ul de Grow, durerea de cap nu m-a lăsat luni să mă bucur așa cum ar fi trebuit de primirea veștii.  am văzut ”One Day” în weekend și, nu mă întreba de ce, am plâns ca o proastă. 

și ceasul arată 00:59, dar nu-i bai, e bine și așa...