ieri am alergat, dar am pierdut trenul, azi ... l-am aşteptat.
un compartiment aproape mut şi un cer trist...
cu paşi leneşi, având încă urma lacrimilor prelinse pe calzi-i obraji, cu privirea absentă şi melancolică, o tânără îmbrăcată într-o rochie de un verde decolorat, se aşază tăcută la geam. pe umerii îmbrăţişaţi de soare poartă o eşarfă arămiu-aurie. vântul s-a jucat cu buclele-i neastâmpărate, lăsându-i ca agrafă o frunză gălbuie...