nu uita de eticheta!

 ...
încă un lacăt, încă o cheie...

zilnic o nouă cămaşă dar un singur costum sobru, negru; din manşeta largă se întrevede o mana subţire, nesigură, ce tine o servietă extrem de tocită.
nu-l cunoaştem, deci o sa-i spunem simplu: Domnul A ( de la Anonim).
în fiecare zi, A se opreşte la magazinul X,  de unde cumpără un lacăt. mereu de aceeaşi culoare ,de aceeaşi mărime, cu acelaşi tip de cheie. ajuns acasă, îşi aranjează cămaşa alături de un plic gol ( pe care-l ia întotdeauna din servieta magică) într-un sertar, pe care îl încuie cu lacătul proaspăt cumpărat.
cheia o păstrează, din obişnuinţă, într-unul din buzunarele pantalonilor.cheia de luni langa cheia de joi, cea de mai langa cea de august, cea de 1 langa cea de 31...
pana cand sertarele devin biblioteci si buzunarele încep sa spună: "atat!", pana cand cheile încep sa cadă prin casa, pe strada, peste tot...
A nu le vede, nu le aude cantecul trist pentru ca e ocupat sa caute loc pentru cat mai multe dulapuri cu cat mai multe sertare. nu simte ploaia, nici frigul, nu vede oamenii, nici străzile sau florile...
pana cand, intr-o zi tarzie de vară, o frunza galbenă i se aseză pe umăr: "Ciudat! Credeam ca trebuie sa vină primavara!"
a doua zi, dupa ce a vazut ca avea cutia poştală plină cu scrisori, a ars sertarele si si-a cumpărat un singur dulap, cu etajere, pe care îl tine descuiat...

P.S.: nu încuia amintirile cu acelaşi tip de cheie si nu le lăsa ca eticheta un plic nescris si gol! s-ar putea ca mai tarziu sa le cauţi..si atunci cum le mai poţi găsi?