e sfarsitul lui august? peste trei săptămani începe şcoala? a XII-a? şi ce? foarte bine! abia aştept! mi-e atat de dor, poate nu atat de asaltul de întrebări, ci de pofta de viaţă a unor oameni care îmi lipsesc...
oare şi ei s-au schimbat?
altădată de vremea asta eram buimacă, aşa cum e un om abia trezit din somn, care-şi dă seama că a dormit mai mult decat trebuia, că a întarziat şi că toate planurile îi sunt date peste cap. nu ştiu de ce, dar aveam mereu impresia că nu reuşeam să fac mai nimic din ce îmi propuneam în iunie.
momentan...poate am luat-o pe drumul impasibilităţii, cert e că vacanţa asta a plutit sub semnul imprevizibilului şi a lui " ce va fi, va fi; dacă da, bine, dacă ba, tot asa!". nu am numărat zilele, nu am avut planuri, nici aşteptări, dar nici nu am luat încă o decizie, în sensul că răspunsul e încă în curs de formulare ( pentru ceilalţi :D).
P.S.: şi totuşi, încă nu e timpul bilanţului...
[păstrător-de-gânduri-bune. o călătorie de la adolescență la maturitate. jurnal de mamă de trei băieți. scrisori. fotografii. povcești. pseudoversuri. îndemn la simplitate. fărâme de suflet românesc.]