...
Pentru mine, jocul cu pământul a fost puțin diferit față de al copiilor noștri. Copilăria mi-a fost mai degrabă marcată de dragul de a face „papalașcă”, adică acel amestec moale de apă și pământ [uneori și frunze] care pentru mine și Tâlvana reprezenta o supă, o ciorbă sau cine știe ce altă mâncare pe care o cunoșteam de la mama.
George însă e fascinat de săpat. Oriunde s-ar afla, găsește loc de săpat o groapă cât de mică. Fie că e o capcană pentru urs [sau pentru bunic, când ninge și nu se mai distinge], fie că e o groapă pentru canalizare, o groapă pentru un iaz sau pentru pus zarzavaturi, ea trebuie săpată. Cu râvnă, desigur. Și mereu i se citește pe chip mulțumirea.