...
Trecerea dintre anotimpuri are un nu-știu-ce specific prin care organismul uman își dă seama că ceva s-a schimbat în natură. Pentru mine, aerul tomnatic e un amestec îmbietor de copt cu adieri mângâietoare și cu foșnet sub picioare... Undeva în inimă simt că venirea toamnei a rămas adânc impregnată și de amintirea acelor multor începuturi de școală de care [momentan] nu mai am parte, începuturi pe care le așteptam mereu cu entuziasm și curiozitate. Oare de aceea am cerut culori colorate, cartoane și acuarele? [E bine că, deși nu știu când o să am răgaz să le folosesc, măcar se bucură Micul Dar jucându-se cu ele...]