...
„Te-apucă nestingul?” De fapt, m-a apucat de câteva săptămâni [când mă nelinișteam că n-o să reușim să punem nici măcar în mare casa la punct], doar că nu am conștientizat acest lucru la fel ca acum. Nu am scris, și atunci când o să vină momentul să mă întrebe Micul Dar de ce, pur și simplu nu o să știu să-i răspund. Am trecut prin multe stări al căror moment precis l-am uitat. Nu mai rețin când am simțit prima oară bătăi de viață înăuntru [oricum, nu înainte de a ne muta - cam pe la 20 și ceva de săptămâni], sau când exact au început arsurile. Acum știu doar că de prin luna lui Răpciune nu am mai dormit pe burtă [înainte dormeam așa preponderent], că m-am îngrășat în jur de zece kilograme în tot acest timp, că merg clătinându-mă ca o pinguină, că obosesc mult mai repede, că uneori simt că mi se rupe spatele-n două, că zilele astea, ca nou simptom [după ce recent am avut o perioadă în care esofagu-mi era de „dragon”] mi-au apărut niște blânde mici dătătoare de furnicături care durează ore-ntregi...