miercuri, 11 februarie 2015

despre cum am făcut din conjuncție ființă


cu drag, ție

...
Mă întâmpini cu fapte, nu vorbe. De atâtea ori mă asculți tăcut, ș-apoi mă trezesc cu soluții. Cu minunate răspunsuri și fragede idei de copt împreună. Mă îmbrățișezi cu nădejde, mă ocrotești cu gânduri trimise către Doamne Doamne, mă privești cu blândețe și-mi vorbești cu căldură. Mă trezești cu voce senină și-mi urezi noapte bună cu aceeași pace în glas. Și asta se întâmplă din toamnă zi de zi, de la răsărit și până la apus, din zori și până când stelele răsar sclipitoare de printre nori...