...
azi dimineață m-am trezit în camera scăldată de lumină, amintindu-mi astfel că în curând vine primăvara. anotimpul pe care-l iubesc atât de mult pentru voioșia și optimismul pe care mi le resădește în inimă după lungile luni de amorțeală și ger. am zâmbit fericită, mulțumind fără cuvinte... simt că mă dezmeticesc ușor-ușor datorită grijii florarului care nu mă lasă să mă usuc, și care-mi spune că pot rămâne ciulin atâta timp cât nu uit că și scaietele e tot o floare.