eu sunt cea iresponsabilă, tata. și uitucă și neatentă. mai ceva ca fluturele ăla cu capul în nori care și-a ars aripile și picioarele în flacăra albăstruie în care fierbea apa pentru cappuccino. mi-a părut rău pentru el, dar n-am mai avut ce-i face. poate suferea din dragoste, altfel nu-mi explic nerozia lui.
P.S.: melodia asta are gust de schimbare de anotimp. nu de toamnă-vară/ vară-toamnă , dar are gust bun...am și uitat câtă liniște îmi aduce vocea omului ăstuia.