...
Să găsești simplitatea, iată greul. O lecție esențială pe care am învățat-o împreună datorită invitației florărești. Acum, că o văd alături, gata pregătită, așteptând a fi înmânată sau trimisă, îmi dau seama că a ieșit cum am fi vrut de la început. [Bineînțeles, fără să știm asta atunci, altfel nu am fi străbătut drumul ultimelor săptămâni: fotografia cu mâini, desenul cu inimă și motive tradiționale, noaptea albă pentru tine încercând să o aduci la lumină, răzgândirea, alegerea a două alte fotografii, citatul despre păzire primit în dar de la bunicul cel blând-mustrător, fărâma de poveste la care nu am vrut să renunțăm pentru că ea grăiește despre noi, doicaunul...]. E greu să găsești simplitatea pentru că a o dobândi înseamnă să reușești să păstrezi doar miezul cel bun, fiind totodată conștient că nu poți ajunge la el fără a trece de coaja tare, lemnoasă, amară...