RECIDIVÁ, recidivez, vb. I. Intranz. 1. (Jur.) A comite o infracțiune după ce mai fusese condamnat o dată, pentru săvârșirea altei infracțiuni. 2.(Med.; despre o boală) A se manifesta din nou după o vindecare clinică; a reapărea, a reveni. – Din fr. récidiver.
...
pe cărarea celei de-a doua variante. [detectivul a plecat din nou în metropola cu Frantzi, dar de această dată a uitat să-mi spună să am grijă de ochi.] când am auzit cuvântul recidivant, m-am prefăcut că nu-i înțeleg sensul și am cerut o confirmare. poate că și revenitul glodirii are un rost al ei, din care să învăț să apreciez mai mult ceea ce contează cu adevărat... fiecare avem rănile noastre, important e să ni le ducem cu demnitate.