...
Zilele și nopțile-mi sunt un val-vârtej între personajele mami-lăptăreasa-care-citește-ce-apucă-când-Dimitruț-mănâncă și mami-strânge-tot-de-peste-tot și mami-strânge-iarăși-tot-și-apoi-e-imediat-la-loc și mami-coace-biscuiți-și-le-duce-copiilor-povcEȘTI și mami-oh!-nici-nu-mai-știe-scrisori-să-mai-scrie... Oh! Oh! Nu prea mai știu de capul meu, dar acum ei toți dorm, e o oră imposibilă și încă mai am destule de strâns la bucătărie [spre deosebire de alte dăți, acum măcar e cu motiv, doar aseară am mâncat din tortul cu numărul 33 al domnului Dar]. Dimineață devreme, la 6:20 [sau la 6:40 dacă nu reușesc la prima alarmă], când sună ceasul și trebuie să mă trezesc și să scot ursul și vulpea din bârlog [nu înainte de a le pregăti terciul cu fulgi de ovăz și broșcove] o să fiu mami-cu-cearcăne-care-nu-se-văd-pentru-că-e-toamnă-și-soarele-răsare-mai-târziu... Ei toți dorm, iar eu tastez câteva minute. Sunt tare obosită, dar, fără doar și poate, fericită. Datorită lui? Da! Da! Mami-îl-iubește-pe-tati-pentru-că-foșnet-tomnatic-de-Brumărel...