...
Uneori mă minunez și eu cum trebuie să mă tragă unele cărți de mânecă să le deschid, să le descopăr și apoi să mă las fascinată de conținut... Așa s-a întâmplat și cu minunata carte de povestioare „Când cerul ne zâmbește”, pe care am terminat-o de citit copiilor astă seară. O văzusem de câteva ori, o prietenă îmi spusese că o citește împreună cu fetița, dar am ignorat-o în continuare. A trebuit să citesc câteva rânduri de-ale redactorului și un mic fragment dintr-una dintre povestiri ca să mă conving că e încântătoare. În acel moment n-am mai așteptat nimic și am cumpărat-o degrabă, de la pangarul din Nucalia.
Când le-am spus băieților că le-am pregătit o surpriză, n-a ghicit niciunul ce poate fi. I-am lăsat să-și ia pijamalele, apoi am aprins o lumânare în sfeșnic, am stins toate becurile și i-am chemat pe toți în sufragerie. Abia după aceea am scos cartea din ghiozdan și am citit Omleta Sfântului Gheorghe. Rezultatul? Niște ochișori atenți și încântați, exact ca-n fotografiile de mai sus. Am continuat așa seară de seară [mi se pare o minune că am reușit să fim consecvenți și în serile în care eram cu toții tare obosiți], cei mici abia așteptând să citim la lumina lumânării.
Recomand cartea cu dragă inimă, e o mică bijuterie. Cele 11 istorioare sunt scurte [3-4 pagini fiecare], amuzante și pline de învățăminte, atât pentru cei mici, cât și pentru cei mari, iar ilustrațiile blânde și sugestive dau o notă aparte. Volumul poate fi un dar pentru întreaga familie.