marți, 12 mai 2020

Micul Dar, prințul cel mare






...
     

               Dragă Micule Dar,

        Dac-ar fi să te rezum în doar câteva cuvinte acum, acelea ar fi o replică de-a ta de zilele trecute: „Pace mie țara asta!”, vrând să spui că-ți place la țară, la bunici. Oh, și cum să nu-ți placă, înconjurat de bine și de iubire, liber să zburzi întreaga ziulică prin natură? Aici alergi în voie, și nu te-am mai auzit plângându-te că nu ai aer...
       Ciciana, Onuț, Buuu și Buni gravitează în jurul nostru [și mai ales al tău și al lui Teo] ca niște cadâne, încercând care mai de care să ne intre în voie și să ne răsfețe. Ciciana a acceptat să-și împartă camera cu tine, iar noaptea îți contemplă ore în șir somnul cel dulce [însă uneori dimineața mi se plânge că nici nu dă să se culce, c-un picior de-al tău înapoi trează-o aduce]. Ziua coboară în curte cu tomurile după ea, la cerere specială și de nerefuzat. Și-a căpătat numele de „Ciii-Oața” pentru momentele în care se zăvorăște de nevoie pentru a învăța sau a da meditații. Onuț se joacă destul de mult cu tine [„pician” - prinselea, de-a v-ați ascunselea, cu lego, cu roaba], deși în multe rânduri trebuie să-i atrag atenția să nu te mai necăjească [nici nu plec de lângă voi, că te aud strigând: „laaaasă-l!” - adică să te lase să faci un anumit lucru sau să te lase în pace]. Buuu e tot o bucurie după cele zece ore de zidărit, când se întoarce acasă și ne găsește acolo. E rupt de oboseală, și, cu toate astea, dă ture cu roaba, vă plimbă prin grădină, te ia cu el să-ți explice una-alta. Buni, draga de ea, ne răsfață cu „titite” [clătite pentru că știa că ai fost dezamăgit că nouă nu ne-au ieșit ultima oară], gogoși, pâinici de casă și alte bunătăți, de care eu nu prea am timp acasă. Aaaa, și mai e și muma, care a împlinit chiar azi 71 de ani, venind să ne bucure cu un castron de scoverzi calde. Îi ești și ei tare drag, cu replicile neaoșe pe care-ai început să le dai și se tot minunează de tine.
        Eu și tati? Noi te privim și suntem recunoscători că ai parte de atâta libertate. Însă, desigur, te atenționăm la nevoie pentru că e tare ușor să-ți iei nasul la purtare când ești în centrul atenției. Ai doar 3 ani și o lună, dar știi tot. Știi prea bine când greșești, poate de aceea te și revolți când ești pus la punct. Noi te iubim și vom rămâne fermi în stabilirea regulilor, ca să crești frumos și armonios și să ții minte că ești prinț, ceea ce nu-ți dă dreptul să fii și pisoi. Știm că știi, nu trebuie să-ți tot reamintim.

Cu nespus drag, alături,
mami