...
M-am diagnosticat singură, dar cu ajutor de la specialiști. Știam, simțeam că ceva nu e bine. Prea nu mai aveam timp sau stare pentru scris și pentru citit! Zilele trecute am hotărât că vreau o schimbare și-am început s-o pun în aplicare! Pe scurt, m-am revoltat în mine pentru faptul că n-am mai scris de mână, dar am avut timp să trimit sau să citesc zeci de mesaje [multe dintre ele inutile] zilnic. Prin urmare, nu mai verific telefonul oră de oră, și nici nu mai țin internetul deschis. Și ce bine e! Am găsit timp să scriu, iar în loc să caut ceva pe telefon, citesc. O, și câte cotoare așteaptă! Simt că astfel clipele-au recăpătat un alt ritm, parcă s-au înviorat! Povestea lui Momo a contribuit și ea la descenușire...
[* adaptare după „florile clipelor” din Momo de Michael Ende]