cu buzele arzânde, crăpate de dor, cu ochii păstrând încă amintirea limpezimii lacului, cu inima întărită în bucurie...
Să-ți spun că așa m-am întors acasă? Atunci în ce cuvinte să scriu despre darurile pe care le-am primit, despre românii minunați pe care mi-a fost dat să-i întâlnesc, despre fericirea pe care am gustat-o? E greu de înțeles din „afară”, dar cei „dinăuntru” știu că, odată ajuns acolo, locul devine pentru totdeauna parte din inima ta...