Notă: prima postare din seria schimbării
...
De fiecare dată când mă gândeam în timpul sesiunii că nu mai e mult și vine SprinCo, îmi ziceam să nu mai deviez din drum și să mă pun pe învățat. Știam tare bine că nu pot să mă concentrez și că nu mai dau randament, de încredere în mine nici că putea fi vorba. Cu alte cuvinte, treceam din nou printr-o fază de demotivare.
Timp de patru zile am trăit una dintre experiențele care mi-au schimbat și știu că-mi vor influența, într-o oarecare măsură, viața. Am mai zis asta și alte dăți, știu, doar că acum sunt determinată să nu mai las lucrurile să se piardă într-o agendă. Pe brățara de la mâna dreaptă scrie ”Be the change, be the evolution”, mesaj pe care o să mi-l repet în fiecare zi.
Marți am fost acasă și am plâns ca o fraieră, de parcă numai asta îmi trebuia după atâtea zile grele. Acel ”eu”, omul de la începutul săptămânii, e capitol încheiat. Și e decizie fără cale de întoarcere.
De miercuri a plouat cu ”aha moments” în viața mea, venite exact când aveam cea mai mare nevoie. Mi-am dat seama că în ultimele luni nu am acordat AIESEC-ului importanța cuvenită, am fost un fel de antisocială ”ocupată” să-și ia examenele.
N-aș putea descrie atmosfera de la Brașov, tot ce voi scrie e că din noiembrie și până acum mi-a lipsit energia răspândită de tineri din toate colțurile țării adunați în același loc. SprinCo mi-a adus un nou început. Tot ce îmi doresc e să nu uit prea curând tot ceea ce am simțit, mai ales că acum știu ce vreau să fac cu viața mea în următorii câțiva ani. N-o să mai completez aplicări pe care să nu le trimit, o să caut proiecte faine și n-o să mai dau înapoi de la nimic!
Vine primăvara!
P.S.”The essential part of innovation is not being afraid to fail.” (Edwin H.Land)