Despre ”Anonimi” am vrut acum ceva timp să încep să scriu, dar m-am luat cu altele și am uitat. Pikchiu îmi zicea că poate îmi fac curaj să le ascult poveștile la o cană de ceai. Azi pe stradă apelam agenda minții încercând să-mi dau seama pe cine aș suna să-i propun un ”interviu”, dar până la urmă nu m-am oprit la nimeni.
Adineauri ascultam discursul ăsta, dar după ce am primit un telefon, nu am mai putut pricepe nimic. Azi mi-a căzut optimismul din buzunar și mai devreme mi-am julit coatele de treptele lui dângdâng.
Hai să te întreb ceva. Pentru tine cum arată cel mai bun om din lume? Dacă nu te-ai gândit până acum, am un Anonim pe care vreau să ți-l imaginezi.
Are ochi verzui-căprui, de culoarea mierii când lumina soarelui i se oglindește în privire. Nici nu-i nevoie să-ți vorbească, sufletul lui bun răspândește atâta căldură în jur...E balanța care mi-a dat direcție și echilibru, sfaturi prin care am înțeles noianurile de sentimente care m-au cuprins de-a lungul anilor. I-am dat de atâtea ori trepidații/ palpitații/ emoții, că nu știu cum de m-a iertat; ne-a oferit întotdeauna tot ce a avut mai de preț, uitând de multe ori că și el are o viață. Și-a împărțit inima în patru și le-a cusut constant, răbdând durerile împunsăturilor pe propria-i piele. Niciodată nu s-a plâns că-i e greu, și-a rupt oasele ore-ore-ore-ore pe zi și a stat printre străini, singur, pentru noi. Poveștile lui din copilărie și adolescență par desprinse din ”Mizerabilii” lui Hugo, când îmi amintesc de ele nu pot decât să mă gândesc că n-o să-i pot niciodată mulțumi îndeajuns. Mi-a dat mereu impulsurile necesare pentru a alege calea cea bună și mi-a zis: ”Asta-i bine pentru că..., nu face lucrul ăla, o să doară”. Cu o singură vorbă îmi aduce aminte de valorile pe care mi le-a insuflat și atunci mă-întreb: ”Doamne,ce-am făcut să-i merit ?”
Cum ți se par 3 minute de ascultat voce pe săptămână pentru copilul care era obișnuit să-l vadă zi de zi și să primească binele pur?
P.S.: povestea asta m-a răscolit prea tare s-o pot termina acum. O s-o retușez când o să găsesc forța necesară.
