...
Le-am promis copiilor [și mamelor lor] dragi care vin la atelierul nostru de povești încă o carte deosebită, ideea mea fiind să călătorim „Prin piețele lumii”. Iată-mă așadar azi punând la copt o nouă rețetă de biscuiți aromați [voiam să fie de sezon și în ton cu prăjiturelele cu căpșuni recomandate la piața din SUA], căutând idei și pictând [repejor, bineînțeles, în timpul somnului alor mei] o ilustrație numai bună pe care s-a nimerit s-o găsesc. Nu aveam planuri de tarabe cum am improvizat vara trecută la bunici, dar s-a întâmplat să mă sune Mădă cea grijulie, care știa fotografiile cu băieții și, auzindu-mă reticentă, nu a vrut nicicum să accepte că cei mici nu vor avea o activitate practică așa cum își imaginase ea: „Hai, măcar ceva să vândă!” Și, uite așa, am convocat pe ultima sută de metri coșulețele cu fructe și legume ale fiecăruia. Cu ce bucurie a prins apoi viață piața noastră ad-hoc din Botanic! Le-am citit despre piața din România și despre cea din SUA, dar cea mai interesantă a fost activitatea de vânzare-cumpărare. Au fost cuceriți de schimbul de monede și bancnote, de cântarul inedit cu talere adus tot de Mădă-cea-recuzitoare și de casa de marcat de lemn a lui Dodo. Au cumpărat și-au mâncat cireșe pe săturate, apoi au trecut la morcovi, conopidă, castraveți, roșii, nuci, verdețuri. Vorba cuiva, brânza mai lipsea! Ei nu se mai dădeau plecați, dar a trebuit să strângem taraba odată cu înserarea...
O lecție reînvățată azi: atâta timp cât jertfești timpul tău vrând să dăruiești bucurie celorlalți, Domnul înmulțește darul și rânduiește totul mai bine decât îți plănuiești.
Micule Aaron, suntem cu gândul la tine... Să fii bine!
