...
În noi toți e sădit un dor adânc și fierbinte de a ne îmbunătăți, acel dor care ne aduce aminte că nu suntem ai lumii acesteia, că aici avem să murim. Sunt apoi între oameni unii care cred că au întreaga biruință câștigată. Aceștia se leagănă pe undele lingușitoare ale îndestulării de sine, până când dau fără veste de o prăpastie primejdioasă, în care erau să se prăbușească spre pieirea lor. Să nu crezi că, îmbătrânind și ostenit fiind, lupta pentru tine s-a sfârșit. Slăbiciunile ne însoțesc toată viața. Noi nu ne putem da seama câtă răbdare au avut alții cu noi! Până când trăim nu e iertat să fim obosiți, căci pentru cei osteniți e gătită odihna de veci și singur Dumnezeu știe cine are nevoie de repaus și cine trebuie să mai ostenească. Viețuiți așa, ca fiecare zi să fie pentru voi o biruință! Fiecare zi să fie o treaptă pe care voi ați tăiat-o în stânca cea înaltă, pe care vă urcați.
(Regina Elisabeta a României - Carmen Sylva)