...
Ce bune sunt liniștea și simplitatea lui Acasă! Iată una dintre primele lecții ale acestui început de an. O lumânare blândă [nu am obiceiul de a folosi lumânări pe masă, aceasta a fost o excepție] înfrumusețând diafanul buchet alb primit de la Dar, muzică clasică pe fundal, mâncare puțină [dar bună și îndeajuns], Micul Dar entuziasmat să bea dintr-un pahar cu picior, așteptând cu nerăbdare artificiile și... desigur, tortul. Dragul de el, credea că e ziua lui și ne tot întreba dacă e așa.
L-am încropit relativ repede, folosind rețeta de blat de aici și făcând o umplutură de Raffaello [dar adaptând proporțiile, adică folosind doar jumătate din cantitatea de nucă de cocos, pentru a nu căpăta chiar consistența bomboanelor], iar la final o glazură de ciocolată topită acoperită cu migdale și nucă de cocos pentru decor. Glazura nu a fost cea mai inspirată alegere [pentru moment m-a salvat rapid, dar s-a întărit stând în frigider] și probabil că altă dată aș folosi altceva, însă prăjitura a ieșit bună și băieții au apreciat-o.
Vedem, Micule Dar, ce alte idei ne vin pentru ziua ta.