...
Cărțile sunt oameni și oamenii sunt cărți. Fără să ne dăm seama, trecem zile la rând, ani întregi, pe lângă anumiți oameni ca pe lângă niște cărți necitite din raftul bibliotecii sau al librăriei, oarecum așteptând întâlnirea față către față, suflet către suflet, gând către gând, cuvânt către inimă... Oh, și de cele mai multe ori ne trezim uimiți, stupefiați, nevenindu-ne să credem că am orbecăit buimaci fără a ne regăsi mai devreme... Momentul acela e însă foarte semnificativ, căci toate au un timp al lor. Atât întâlnirea cu o carte, cât și cea cu un om. Întâlnirea cu cartea din om sau cu omul din carte pentru că nenumărate cărți sunt povești ale unor oameni care, atunci când au prins aripi, au lăsat în urma lor, în loc de pene, cotorul...