cri, cri, alb gri?

stai acolo, nemişcat, agătat de-o pioneză!
...
10 octombrie.  încă un şfârsit de săptămână pe terminate. alte 3 zile de "acasă". câteva pagini de Cărtărescu( recolta: "Nu poti face nimic ca să ai stil. Pentru că stilul nu îl ai, ci il esti. E engramat acolo, în ingineria vertebrelor din coloana ta vertebrală, în dinamica fluidelor corpului tău, in spotul de lumină de pe pupila ta catifelată. In intelepciunea mintii tale, care înaintează când universul înaintează şi se retrage când universul se retrage."  " Noi nu suntem obiecte, ci procese. Eu sunt, în cele din urmă, căutarea mea de sine. Exist pentru că mă caut pe mine insumi. Nu mă caut ca să mă găsesc: faptul că mă caut pe mine insumi este semnul că deja m-am găsit). "autocritica" nu e acelaşi lucru cu "constientizarea". trebuie să merg acolo unde mi-e locul, în acel undeva. a nins la munte: zăpada e atât de aproape, iar vântul ne-o aduce ca pe-o răsuflare rece, dar aşteptată, în suflete. e cald si bine în casă şi miroase a mere, nuci şi ceai. nu am renuntat la plimbarea cu bicicleta pentru că de mâine răsfoim alte pagini. de mâine "fac aia şi aia şi aia  şi..." . asta zicem mereu, dar de fapt nu facem nimic. mâine nu e acum, dar mâine nu e nici departe....

P.S.:gri, gri ,gri...o să mai vii?